Calciul este un element esenţial şi, totodată, cel mai abundent mineral din organismul uman. Cea mai importantă funcţie a calciului este menţinerea sănătăţii sistemului osos şi a sănătăţii dinţilor. Ţesutul osos funcţionează ca un depozit de calciu pentru organism. Dacă organismul primeşte prea puţin calciu din alimente, atunci el utilizează calciul localizat în ţesutul osos pentru a-şi acoperi nevoile.
Cantitatea de calciu care nu este direcţionată către oase şi dinţi sprijină alte funcţii ale organismului. Calciul contribuie la:
- Funcţionarea normală a sistemului muscular
- O neurotransmisie normală
- Coagularea normală a sângelui
- Metabolismul energetic normal
- Funcţionarea normală a enzimelor digestive
Calciul și oasele
Țesutul osos se regenerează continuu. Celulele care contribuie la formarea țesutului osos se numesc osteoblaste, iar celulele care degradează oasele se numesc osteoclaste. Deoarece țesutul osos este și un depozit de calciu pentru organism este foarte important să avem stocat suficient calciu în oase. Dacă organismul primește prea puțin calciu, osteoclastele sunt activate și acestea încep să descompună țesutul osos pentru a acoperi nevoile de calciu ale organismului.
Este important să avem un aport suficient de calciu, vitamina D și vitamina K în special în perioada în care oasele cresc. Copiii și tinerii își dezvoltă masa osoasă deoarece osteoblastele sunt mai active decât osteoclastele și acest lucru se întâmplă până în momentul în care oasele se opresc din creștere (de obicei în jurul vârstei de 30 de ani). În această perioadă, organismul își construiește o “bancă de țesut osos”. După ce oasele se opresc din creștere, cantitatea de calciu care se pierde din oase o depășește pe cea depozitată în țesutul osos, cauzând o pierdere osoasă netă de aproximativ 0,6% pe an. Deși este o pierdere lentă și graduală, este binevenit să avem un nivel optim al masei osoase la debutul vârstei la care începe pierderea acesteia.
Mai mult, la începutul menopauzei, femeile suferă o pierdere suplimentară a masei osoase (care este reglată hormonal). Ca o consecință, atunci când ovarele nu mai produc hormoni, valoarea anuală pierdută din masa osoasă poate ajunge până la 6%.
Și bărbații pierd masă osoasă doar că la jumătate față de cât pierd femeile.
O viață activă și renunțarea la fumat pot ajuta la prevenirea pierderii masei osoase.
Aşa cum este prezentat în imaginea de mai jos, femeile sunt expuse mai mult decât bărbaţii la pierderea masei osoase. Cercetările arată că, în general, femeile care sunt tratate cu estrogen au nevoie de un aport suplimentar de calciu.
Surse de calciu
- Produse lactate
- Cereale şi seminţe
- Migdale
- Nuci
- Legume
- Fructe
